Imi place foarte mult sa zbor si sunt entuziasmata de fiecare calatorie. Poate si pentru ca am zburat putin. Dar cumva, dincolo de nori e mereu soare.
Cand am plecat spre aeroport ploua de parca era potop. Planuisem ca pe drum sa ne oprim la o benzinarie sa luam un sandwich si eu sa-mi iau o cafea. Sunt mare bautoare de cafea. E singurul meu viciu (pe langa shopping). Deja aveam un plan bine stabilit. O cafea din benzinarie, una dupa check-in si eventual una in avion.
Mama ne-a dus la aeroport si ne-a adus si sandwich-uri. Asa ca a picat benzinaria. “E ok, dupa check-in, imi iau un latte.” Lasam bagajele, si ne punem la coada la control. Nu am mai vazut in viata mea asa coada. Dar am gasit repede raspunsul: e luni, lumea merge la munca :))
Dupa o lunga asteptare la security control a urmat cea de la pasapoarte. Aici aveam emotii. A reusit cineva sa ma sperie cu cateva saptamani in urma ca daca nu am aceeasi culoare de par ca in pasaport nu ma lasa sa trec. Mai ales ca in passport eram bruneta si acum sunt blnd platinat. Nici o sansa, zic astia ca vreau sa fug. Ma si gandeam ca as putea sa-i spun vamesului gluma ca “am auzit ca turcilor le plac blondele”.
Intr-un final am ajuns si la poarta 13 de unde urma sa ne urcam in avion. Dar fara cafea. Nici macar un selfie bun nu am reusit sa fac.
Dupa decolare am reusit sa comand o cafea. Cumva, desi am avut un plan foarte gandit in asa fel incat sa reusesc sa beau o cafea buna, intr-un final am ajuns sa beau cafeaua cea mai proasta dintre cele 3 variante. Acum scriu pe telefon cu o mana, iar cu cealalta imi beau nesul preparat in poala. Dar ma consoleaza gandul ca atetizez si beau o cafea turceasca buna…
Your Internet Best Friend
